Jefuirea lui Dumnezeu
Dumnezeu a făcut tot ce putem vedea, atinge și
simți. El a făcut stelele și galaxiile. El a făcut
Pământul și tot ce este în el. Nu există nimic ce nu
a făcut Dumnezeu, inclusiv noi, oamenii. Dumnezeul
nostru deține totul. Noi oamenii nu deținem nimic pe
acest pământ. Tot ce avem, ne-a dat Dumnezeul
nostru. Nu putem crea viața, Dumnezeu este singurul
care poate crea viața. Când se naște un copil,
Dumnezeul nostru i-a dat aceluia suflare (Duhul). Nu
putem trăi fără spiritul nostru. Când murim,
spiritul nostru părăsește corpul nostru și se
întoarce la Dumnezeu care l-a creat. Noi oamenii nu
putem crea viață, doar Dumnezeu poate face asta. El
deține totul, inclusiv noi, oamenii.
Dumnezeu ne-a dat o minte, ca să putem gândi. Ne putem gândi la bunătatea lui Dumnezeu. Putem crea lucruri pe acest pământ. Putem vedea lucrurile care vor veni, în mintea noastră. El ne-a dat o inimă, ca să putem simți. Putem simți prezența lui Dumnezeu în viețile noastre. Putem avea compasiune pentru cei din jurul nostru El ne-a dat liberul arbitru, ca să putem alege. Îi putem sluji lui Dumnezeu, sau putem merge pe propria noastră cale și să încercăm să o facem noi înșine. Dumnezeu ne-a făcut, dar putem alege să fim fără El. Alegerea este încă de făcut a noastră. El a spus că „oricine vrea” poate veni la El. Putem avea multe lucruri și multe bogății. Dar încă îi aparține lui Dumnezeu. Suntem îngrijitorii lucrurilor pe care le avem. Am venit în această lume fără nimic și vom părăsi această lume fără nimic. Totul îi aparține Lui. El ne lasă să folosim lucrurile pe care le avem, dar se întoarce la El. Dumnezeu ne cere să plătim zecimi și daruri. Acest lucru este valabil pentru toată lumea. Zeciuiala este primul 10% din sporul pe care îl avem. Ofertele este alegerea noastră de a face. Dacă nu-i dăm lui Dumnezeu zecimi și daruri, îl jefuim pe Dumnezeu. Avem lucrurile pe care le avem pentru că Dumnezeu ni le-a dat. Totul îi aparține Lui. Îl folosim doar când suntem aici pe pământ. Îl jefuim pe Dumnezeu și în altă zonă. Îl răpim de binecuvântarea pe care El ni-o dă atunci când I-o dăm. Zeciuiala și darurile pe care le dăm, ni se vor întoarce ca o binecuvântare. Nu putem să-L dăm pe Dumnezeu. Când Îi dăm Lui, El ne binecuvântează cu mai mult decât am dat. Dumnezeul nostru așteaptă să ne binecuvânteze, iar noi Îl jefuim, pentru că El vrea să ne binecuvânteze. El nu ne poate binecuvânta, dacă nu ne facem partea, dând ceea ce El ne-a spus să facem. A fost o doamnă în biserică care a câștigat 1.000 de dolari în săptămâna precedentă. Ea a început să facă un cec de 100,00 USD ca zecime pentru Domnul. Ea a simțit că Domnul i-a spus „fă cecul de 120,00 USD”. Așa a făcut-o. Era un om în aceeași biserică despre care se știa că dădea bancnote de 100 de dolari celor aflați în nevoie și ca mărturie a bunătății lui Dumnezeu. S-a dus la doamnă și a început să scoată o bancnotă de 100 de dolari. A fost o bancnotă de 20,00 USD lipită de bancnota de 100,00 USD. A început să ia nota de 20,00 dolari și să o pună înapoi în portofel și să scoată o altă bancnotă de 100,00 dolari. L-a auzit pe Dumnezeu spunând „Am spus 120,00 USD”. Bărbatul i-a spus lui Dumnezeu „Sunt un om cunoscut pentru că dau bancnote de 100,00 USD”. Atunci Dumnezeu a spus: „Nu, tu ești un om care Mă ascultă”. I-a dat doamnei 120,00 dolari. Povestea a fost spusă în biserică câțiva ani mai târziu. Fiica bărbatului a intrat în biroul bărbatului câteva zile mai târziu și l-a întrebat pe tatăl ei „Tu ești cel care i-ai dat acelei doamne cei 120,00 USD. El a spus da." Fiica a spus „toată viața mea, te-am văzut înapoi în restaurante să dai cuiva niște bani. Tată, vreau să fiu exact ca tine.” Întotdeauna primim înapoi mai mult decât dăm. Nu putem să-L dăm pe Dumnezeu. ______________________________ Noua versiune King James Eclesiastul 12:7 Atunci ţărâna se va întoarce pe pământ cum era, şi duhul se va întoarce la Dumnezeu, care l-a dat. Noua versiune King James Maleahi 3:4 „Atunci darurile lui Iuda și ale Ierusalimului vor fi plăcute Domnului, ca în zilele de odinioară, ca în anii de mai înainte. 5 Și mă voi apropia de tine pentru judecată; Voi fi martor grabnic împotriva vrăjitorilor, împotriva adulterilor, împotriva sperjururilor, împotriva celor ce exploatează salariații, văduvele și orfanii, și împotriva celor ce îndepărtează un străin, pentru că nu se tem de Mine, zice Domnul oștirilor. 6 „Căci Eu sunt Domnul, nu mă schimb; de aceea nu sunteți nimiciți, fii ai lui Iacov. 7 Totuși, din zilele părinților voștri, ați plecat de la rânduielile Mele și nu le-ați păzit. Întoarce-te la Mine și Mă voi întoarce la tine, zice Domnul oștirilor. Dar voi ați zis: „În ce cale ne vom întoarce?” 8 „Va jefui un om pe Dumnezeu? Tu M-ai jefuit! Dar tu zici: „În ce fel Te-am jefuit?” În zecimi și daruri. 9 Ești blestemat cu blestem, căci M-ai jefuit, chiar și tot acest neam. 10 Aduceți toate zecimiile în magazie, ca să fie mâncare în casa Mea, și încercați-Mă acum în aceasta, zice Domnul oștirilor, dacă nu vă voi deschide ferestrele cerului și nu vă voi turna astfel de binecuvântare Că nu va fi suficient loc pentru a-l primi. 11 „Și voi mustra pe devorator din pricina voastră, ca să nu nimicească rodul pământului vostru, și vița să nu vă dea roade pe câmp”, zice Domnul oștirilor; 12 „Și toate neamurile te vor numi fericiți, căci vei fi o țară încântătoare”, zice Domnul oștirilor. |